Cura prin Vorbire
Numele original al psihoterapiei — ideea că vorbitul, în sine, poate vindeca.
Origine
Expresia n-a fost inventată de Freud, ci de pacienta lui — Bertha Pappenheim, cazul „Anna O.” din Studii asupra Isteriei (1895). Își numea singură ședințele cu Josef Breuer „cura prin vorbire” (și, mai puțin politicos, „curățatul hornului”). Descoperirea că punerea simptomelor în cuvinte le putea descărca a devenit actul fondator al psihanalizei și, în cele din urmă, al oricărei terapii prin vorbire care a urmat. Un secol de variante — analitice, umaniste, cognitive — se sprijină pe aceeași premisă: vorbirea îl schimbă pe vorbitor.
Folosire modernă
Folosită acum mai ales afectuos sau ironic, ca un nume ușor demodat pentru terapie. „Sunt un susținător al curei prin vorbire” este un mod de a recomanda terapia fără a preciza ce fel.
Etichete