Ascultare Activă
Să asculți astfel încât cealaltă persoană să se simtă auzită — reflectând înapoi, nu doar așteptându-ți rândul.
Origine
Termen creat de Carl Rogers și Richard Farson într-o lucrare din 1957. Rogers, fondatorul terapiei centrate pe persoană, și-a construit întreaga abordare pe afirmația radicală că a fi ascultat profund este în sine terapeutic — că majoritatea oamenilor, în majoritatea timpului, primesc răspunsuri, dar nu sunt cu adevărat auziți. Tehnica: parafrazează ce a spus vorbitorul, numește sentimentul de dedesubt, pune întrebări deschise, suspendă evaluarea. A devenit fundamentul instruirii în consiliere și a migrat în negocierea de ostatici, management, vânzări și terapie de cuplu.
Folosire modernă
Standard în trainingul de la locul de muncă și în orice sfat influențat de terapie. „Folosește ascultarea activă” este recomandarea modală pentru orice, de la conflicte de echipă la căsnicii. Tehnica este atât de larg predată încât versiunile proaste („deci, ce aud e că…” livrat cu o voce plată de HR) sunt acum o glumă în sine.
Etichete