Republică
lit. „res publica — lucru public”
Un stat în care puterea este deținută de popor prin reprezentanți aleși, fără monarh ereditar și (de obicei) cu o constituție scrisă.
Origine
Republica Romană (509–27 î.Hr.) a dat modelul și numele — res publica, „lucrul public”, în opoziție cu res privata. Puterea era împărțită între magistrați aleși, Senat și adunările populare, toate constrânse de tradiție, nu de o constituție scrisă. Părinții fondatori americani citeau obsesiv istoria romană și și-au modelat sistemul după ea, încercând însă să proiecteze garanții mai bune împotriva demagogilor care, în cele din urmă, au distrus Roma (Platon avertizase asupra aceluiași lucru în „Republica”, c. 375 î.Hr.). Multe „republici” moderne nu sunt democrații — „Republica Populară Democrată Coreeană” fiind opusul canonic.
Folosire modernă
Distinsă de democrație în principal în educația civică americană și în discursul libertarian — „suntem o republică, nu o democrație” este un refren recurent. În altă parte, cele două cuvinte sunt adesea folosite ca sinonime. Forma (șeful statului nu este monarh) este ceea ce majoritatea țărilor moderne au oficial, indiferent cât de democratice sunt în realitate.
Etichete