expresie
latină
De Facto
lit. „de fapt”
Adevărat în practică, chiar dacă nu și oficial.
Origine
Face pereche cu opusul său, „de iure” (în drept). Distincția a fost ascuțită în jurisprudența romană și este încă standard în dreptul internațional și în analiza politică.
Folosire modernă
Folosit pentru a recunoaște realitatea informală: „liderul de facto”, „un standard de facto”, „segregare de facto”.
În context
Este CTO de facto, chiar dacă titlul ei este doar „manager de inginerie”.— uz comun
Etichete
realitate
juridic