Catalizator
O substanță care accelerează o reacție chimică fără a fi ea însăși consumată — și, prin extensie, orice persoană sau eveniment care declanșează o schimbare fără a fi schimbat de ea.
Origine
Termenul a fost inventat de chimistul suedez Jöns Jakob Berzelius în 1835, din grecescul katalysis („dizolvare”). Catalizatorii lucrează prin scăderea energiei de activare necesare unei reacții — nu fac reacția posibilă, o fac mai ieftină. Enzimele sunt catalizatori biologici; platina din convertizoarele catalitice ale mașinilor este unul industrial celebru. Reacția se poate desfășura fără catalizator, doar mult mai încet.
Folosire modernă
Una dintre cele mai folosite metafore din scrierea de afaceri, jurnalism și dezvoltare personală. „Catalizatorul schimbării”, „fii catalizatorul”, „un moment-catalizator”. Adesea folosit liber pentru orice „a cauzat” ceva, estompând sensul tehnic (un catalizator real nu este o cauză, ci o accelerare).
În context
Pandemia a fost un catalizator pentru munca la distanță, nu cauza ei.— uz comun
Etichete