expresie
și în: Basme și folclor
Vânătoare de vrăjitoare
O campanie publică ce îi pedepsește pe oameni pe baza suspiciunii sau a panicii, nu a probelor.
Origine
De la procesele literare ale vrăjitoarelor din Europa modernă timpurie și din America colonială — cel mai celebru, Salem în 1692 — unde sute de oameni au fost executați pe baza unor mărturii firave. Piesa lui Arthur Miller, „The Crucible” (1953), a folosit Salem ca alegorie pentru McCarthysm, fixând metafora în uzul politic modern.
Folosire modernă
Acum aproape exclusiv politic: o etichetă pe care politicienii și comentatorii o folosesc pentru a respinge investigațiile sau acuzațiile împotriva lor sau a aliaților lor.
În context
A numit ancheta o vânătoare de vrăjitoare, așa cum face, în cele din urmă, fiecare președinte aflat sub investigație.— clișeu de jurnalism politic
Etichete
persecuție
panică