O căpitane! Căpitanul meu!
Bocetul pentru un conducător căzut, întors acasă în victorie dar rece pe punte.
Origine
Elegia lui Walt Whitman din 1865 pentru Abraham Lincoln, scrisă în săptămânile de după asasinarea acestuia. Poemul îl tratează pe Lincoln drept căpitanul care a cârmit corabia statului prin Războiul Civil, doar ca să moară chiar când aceasta „intră în port cu țelul împlinit”. Whitman s-a dezis mai mult sau mai puțin de stilul metric convențional al poemului la bătrânețe. „Cercul poeților dispăruți” (1989) l-a făcut strigătul de raliere al profesorului de engleză interpretat de Robin Williams, redându-l unei generații mai tinere.
Folosire modernă
„O căpitane, căpitanul meu” este versul standard de omagiu pentru un mentor, antrenor sau lider care a murit — folosit la comemorări, pe rețelele sociale și pe felicitări de pensionare. Scena din „Cercul poeților dispăruți” este reperul pe care îl citează majoritatea de fapt.
Etichete