Ad hominem
lit. „către om”
Atacarea persoanei care face un argument în loc de argumentul însuși.
Origine
Expresia vine din retorica romană, însemnând inițial „argument adresat persoanei concrete” (un argument adaptat), nu ceea ce înseamnă acum. Sensul modern, de eroare logică — atacul vorbitorului ca substitut pentru angajarea cu ce a spus — este stabilit până în secolul al XIX-lea. Nu orice critică personală este ad hominem: invocarea unui conflict de interese într-o mărturie financiară este relevantă; atacarea tunsorii cuiva nu.
Folosire modernă
Cealaltă eroare logică cel mai des numită online — „asta e ad hominem” e mișcarea defensivă reflexă atunci când critica devine personală. Adesea aplicată greșit: a-i spune cuiva că greșește nu este ad hominem; a-i spune că este prost pentru că greșește, da. Expresia a trecut complet din manualele de logică în vocabularul obișnuit al disputei.
Etichete